La 101 ani de la dezastrul din Mina Lupeni (aripa ”Aurelia”), când au murit 82 de oameni, după 23 de ani de la explozia din Mina Livezeni, când au dispărut alte peste 50 de suflete, și la doar 15 ani de la catastrofa din Mina Petrila, unde, în urma a două explozii, au fost uciși 13 mineri, umbra dezastrului pare să se întindă din nou peste Valea Jiului.
Cel puțin asta reiese dintr-un raport al Ministerului Energiei, prezentat guvernului înainte de Anul Nou, în care se arată că în zonă s-a ”constatat o degradare avansată a abatajelor miniere existente, degradări care pun în pericol viața și sănătatea minerilor și a locuitorilor comunităților locale învecinate, fiind necesară în continuare asigurarea finanțării pentru continuarea executării lucrărilor de închidere și punere în siguranță a exploatărilor miniere”.
Desigur, riscurile vor putea fi eliminate sau măcar reduse semnificativ pe mulți bani, dar și pe bază de lucrări mai… lente.
Decarbonizare în insolvență nu se poate…
Marea decarbonizare – renunțarea la producerea de energie pe bază de huilă și de lignit – la care România s-a angajat a ajuns în impas pe Valea Jiului. Potrivit unei ordonanțe din 2022, ”derularea lucrărilor de punere în siguranță a zăcământului, închidere și ecologizare a minelor Lupeni și Lonea se va realiza etapizat până la data de 31 decembrie 2026, respectiv derularea acestor lucrări pentru minele Livezeni și Vulcan se va realiza până la data de 31 decembrie 2032”. La scurtă vreme de la emiterea acestei ordonanțe, statul a înțeles că intrarea în insolvență a Complexului Energetic Hunedoara S.A., deținătorul minelor, a blocat din start lucrările de punere în siguranță. Soluția găsită a fost aceea de transfer al activelor CE Hunedoara către Complexul Energetic Valea Jiului SA, în 2023, acesta urmând să ”asigure definitivarea și implementarea unor planuri de închidere de mine adecvate, conform standardelor europene pentru această activitate”.
Tot anul trecut, prin OUG nr. 79/2023, CE Valea Jiului primea 70,5 milioane de lei ”pentru închiderea și punerea în siguranță a extracției de huilă din cadrul exploatărilor miniere Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan, (…) ajutor care acoperă cheltuielile de funcționare și punere în siguranță a exploatărilor miniere doar pentru 2 luni, lunile octombrie şi noiembrie 2023”.
Livezeni – strat cu concentrație de metan de 100%
Chiar dacă fundamentarea citată a fost elaborată în scopul obținerii de noi resurse financiare pentru CE Valea Jiului – de altfel, raportul nici nu arată cum au fost folosiți cei 70 de milioane de lei -, fiind axată mai degrabă pe expunerea riscurilor în caz că nu se bagă mai mulți bani și mai repede în decarbonizare, elementele care exprimă starea de fapt a abatajelor sunt îngijorătoare, riscuri relevate de un studiu al GIG Research Institute, din Polonia
Astfel, în cazul minei Lonea, oprirea stației de ventilatoare ”a condus la acumularea de gaze de mină, creșterea riscului de focuri endogene, explozii și incendii, toate acestea putandu-se intensifică necontrolat și violent spre suprafață, producând un pericol iminent și eventuale pierderi de vieți omenești ale persoanelor ce locuiesc în apropierea imediată a Exploatării Miniere Lonea”.
În cazul minei Livezeni, ”stratul 13 din blocul VII este un strat cu concentratii de metan de 100 %, iar neexploatarea stratului din cauza fondurilor insuficiente va duce la acumulări de metan și gaz grizu, provocand explozii necontrolate. Gazele de mină apărute din subteran vor migra la suprafaţă, provocând riscuri semnificative de explozie, sufocare sau otrăvire şi exercitarea unui dublu impact asupra mediului: participă la procesul de epuizare a stratului de ozon şi, în acelaşi timp, are o contribuţie semnificativă la apariţia efectului de seră. Aceste gaze împreună cu dioxidul de carbon se pot ridica la suprafaţă în principal prin fostele lucrări care leagă mina cu suprafaţa, prin acoperirea vegetală atunci (când există suficientă permeabilitate) şi prin fluxul de apă care poate duce la accidente precum explozii, asfixii sau intoxicaţii”.
Potrivit studiilor GIG Researche, există ”o tendință foarte ridicată pentru combustia spontană și un timp de incubație al incendiilor spontane scăzut și se recomandă continuarea procesului de exploatare minieră pentru a limita pericolul. O oprire a extracției în stadiul actual ar putea duce la o creștere semnificativă a pericolului și ar putea influența procesul de închidere a acestora. Într-o perspectivă mai îndelungată, ar fi un pericol pentru siguranța generală din cauza eliberării necontrolate a emisiilor de gaze de mină și o ascensiune a gazului la suprafață. Gazele explozive care migrează pot pătrunde și se pot acumula în gospodării, provocând riscuri pentru oameni”.
Lupeni – gropi de mii de metri cubi, pericole pe măsură
Pentru a susține cererea suplimentării de fonduri, dar și decalarea termenelor de închidere și ecologizare a celor patru exploatări miniere, CE Valea Jiului a cerut un punct de vedere Universității din Petroșani, care, pe 14 decembrie 2023, răspundea, printre altele: ”Mai mult, practicarea pe scară largă la minele din Valea Jiului, de-a lungul unei perioade de cca. 20 de ani, a metodei de exploatare cu banc de cărbune subminat a stratelor groase de cărbuni, a condus la apariția la suprafața (…) a unor scufundări ale terenului de la câțiva metri, la peste zece metri. Aceste fenomene au culminat cu producerea la suprafața minei Lupeni a unor deformații brusce/intempestive (coșuri de surpare) a trei gropi de scufundare, fiecare cu un volum de peste 4000- 5000m3, care ar fi putut pune în pericol viața unor persoane sau să provoace distrugeri materiale. Ținând seama de cauzele care au condus la producerea unor astfel de fenomene extreme de deformare a terenului, mentionăm că la minele aflate în procesul de închidere există zone de zăcământ/câmpuri de abataj rămase neexploatate, care contribuie la modificarea stării de tensiuni și deformații din zăcământ și care potențează apariția acestor fenomene dinamice foarte grave și care ar trebui exploatate înainte de închiderea lor”.
La finalul expunerii, universitarii arată că ”în concluzie, având în vedere cele susținute mai sus, considerăm că nu se recomandă urgentarea sau reducerea unor lucrări de închidere a minelor Lupeni, Lonea, Vulcan și Livezeni, în raport cu termenele prevăzute în proiectele de închidere a minelor, pentru a nu pune în pericol securitatea muncitorilor, mediului și a zăcământului.”
INSEMEX: Risc de autoaprindere și de explozie la toate cele patru mine
CE Valea Jiului a solicitat și Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minieră și Protecție Antiexplozivă – INSEMEX Petroșani, prin adresa nr. DG2189/08.12.2023, un punct de vedere privind ”închiderea în deplină siguranță a sucursalelor miniere din cadrul Complexului Energetic Valea Jiuluia SA, conform Planului de închidere actualizat cu disponibilizare la finalul perioadei.”
Cităm din cuprinsul concluziilor INSEMEX: ” b) La minele Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan, cele mai importante riscuri identificate sunt următoarele: riscul de autoaprindere al cărbunelui, riscul de explozie, riscuri generate de prezența gazelor în atmosfera subterană și riscul de inundație. O analiză a tuturor riscurilor este vitală pentru a garanta un proces de închidere în siguranță a minelor;
Față de regimul de viteză în derularea lucrărilor de punere în siguranță, sau, după caz, de închidere și ecologizare, INSEMEX recomandă, ca și Universitatea din Petroșani, ”d) Având în vedere riscurile și vulnerabilităților prezentate anterior, (…) prelungirea cu 6-8 ani a perioadei de punere în siguranță a zăcămintelor aferente minelor Lonea și Lupeni. De asemenea, este recomandată o perioadă de 6-8 ani pentru închiderea și ecologizarea minelor Livezeni și Vulcan.”
Grant de 350 de milioane de lei, până în iulie 2024
Nota de fundamentare prin care Ministerul Eenergiei solicită guvernului alocarea de ajutoare CE Valea Jiului pentru decarbonizare cuprinde o serie de riscuri care pot apărea dacă nu sunt direcționate resurse importante, însă considerăm că acestea au un prea mare impact emoțional pentru a putea fi reproduse.
Cert e că, pe 29 decembrie 2023, Guvernul României a aprobat ”acordarea unei finanțări sub formă de grant pentru perioada decembrie 2023 – 30 iunie 2024 către Societatea Complexul Energetic „Valea Jiului” – S.A., denumită în continuare, CEVJ — S.A., ca parte a ajutorului de stat pentru închidere și punere în siguranță a minelor de huilă”, în valoare de 349,95 milioane de lei. Potrivit OUG 129/2023, ”(4) Obiectivele finanțării sunt următoarele: a) eliminarea treptată a capacităților de producere a energiei electrice pe bază de huilă, ținând cont de funcționarea sigură și stabilă a Sistemului electroenergetic național; b) scoaterea treptată și sigură din exploatare a capacităților de producție de energie electrică pe bază de huilă; c) închiderea și punerea în siguranță a extracției de huilă, pentru exploatările miniere ce urmează să fie incluse în programul de închidere; d) asigurarea echilibrului în Sistemul energetic național, garantarea mixului energetic național și evitarea crizelor sociale și economice în Valea Jiului.”